Care este treaba cu elitele mondiale? Ce vor ele si de ce?

In esenta totul pleaca de la economie. Economie este doar o extindere in societate a unui sistem energetic natural. Ştiinţa naturală este studiul surselor şi a controlului energiei naturale, iar ştiinţa socială, exprimată teoretic ca fiind ştiinţa economică, reprezintă de fapt studiul surselor şi a controlului energiei sociale.

Ingineria sociala presupune corelarea si analizarea unei imense cantitati de informatii aflate in continua schimbare in sistemul economic pentru a previziona cu exactitate cand societatea va ajunge in punctul de colaps. Cunoasterea acestui punct de colaps este extrem de importanta asa dupa cum vom vedea mai jos.

Analiza istorica a fenomenului economic precum si a psiho-sociologiei umane a convins elita mondiala ca, per ansamblu, fenomenul economic este instabil cauzand numeroase razboaie intre triburi, caste, comitate, si mai apoi state.
Sau identificat doua probleme majore care împiedică stabilizarea economiei: Lăcomia individuala si Cresterea populatiei.
- Lacomia individuala: S-a constatat istoric ca vasta majoritate a populatiei in momentul in care obtin sume de bani mai mari atingand un excedent in bugetul familial este urmat in scurt timp de initierea unor cheltuieli mai mari decat nivelul acumulat de bani, rezultand ca o familie ajunge ea insasi dupa un timp intr-o situatie de criza. Foarte putine familii intr-o societate stiu sa isi economiseasca banii si inca si mai putine stiu sa investeasca. Inclinarea catre consum a fost determinata si este cunoscuta de elite de multe sute/mii de ani si se datoreaza faptului ca omul este o fiinta condusa de emotii si numai foarte putini sunt bazati pe logica.
- Cresterea populatiei: aceasta este o consecinta naturala care nu necesita aprofundare aici si care inseamna in esenta ca o cantitate determinata de bunuri se imparte la un numar din ce in ce mai mare de oameni.
Acestea două probleme creează o presiune economică in societatea respectiva pana cand atinge un prag excesiv inducand apoi punctul de colaps.

Cunoscând însă că publicul nu-şi va impune limite din proprie iniţiativă, există două alternative pentru a reduce presiunea economică din societate:
1. Populaţia trebuie să fie lăsată să se auto-distrugă prin război, lucru care insa dupa aparitia bombelor atomice nu mai este permis de catre elite intrucat ar putea culmina cu distrugerea totală a vieţii pe pământ si deci si a lor.
2. Preluarea totală a controlului mondial la toate nivelele: economic, social, politic si cultural.
Este evident că a fost luată în considerare cea de a doua alternativa, iar pentru impunerea ei se vor utiliza metode si mijloace care sa reduca presiunea economica la un nivel sigur de supravieţuire, printr-un proces mascat de sclavie benevolă si/sau organizarea locala de razboaie si genociduri.
Cel mai adesea publicul refuză să-şi îmbunătăţească mentalitatea şi să-şi mărească încrederea în aproapele lui. Pe nimeni nu interesează cum funcţionează sistemul economic, şi tocmai de aceea nu se va putea evita războiul şi nici nu se va şti care sunt soluţiile.

Elita a concluzionat ca pentru a evita colapsul general al societatii umane trebuie ca fenomenul economic sa fie complet si total predictibil si manipulabil.



Datorita faptului ca energia este elementul cheie al tuturor activitatilor de pe aceasta planeta, este determinant pentru elitele mondiale sa obtina monopolul asupra energiei, materiilor prime, produselor si serviciilor si sa isi creeze un acces permanent la o masa de muncitori (sclavi) care insa sa isi constientizeze statusul.
Pentru asi atinge acest scop trebuie sa faca in asa fel incat publicul sa nu faca legatura logica intre stiinta economica si stiinta energiei.
In scopul obtineri unei economii complet predictibile, clasele inferioare trebuiesc aduse sub un control total. In esenta trebuie ca inca din frageda pruncie ei sa fie educati si sa le fie alocate indatoriri sociale de asa maniera, incat niciodata sa nu aiba ocazia sa puna la indoiala oranduirea sociala.
Pentru a ajunge la aceasta "performanta", clasele inferioare trebuiesc dezorganizate, unitatea familiala redusa sau distrusa. Vezi aici inceputul "educatiei" la varste din ce in ce mai mici (ex.: clasa zero), efervescenta mass-mediei la "drepturile" LGBT, etc.
Mai mult decat atat, educatia oferita claselor inferioare trebuie sa fie de cea mai joasa calitate, astfel incat, factorul de ignoranta sa izoleze clasa inferioara de clasa superioara. Pornind cu acest handicap, chiar si cei mai inteligenti membri ai claselor inferioare nu vor avea oportunitatea de a se "extrage" din rolul alocat lor in aceasta viata.
Elitele considera ca aceasta forma de sclavie este esentiala in mentinerea intr-o oarecare masura a ordinii sociale, a pacii si a linistii publice.

Contrar credintei populatiei scopul real al elitelor de la putere nu sunt obtinerea de bani (acestia fiind doar un factor de control a carui cantitate este strict sub controlul si la discretia lor). Aceasta credinta este insa mentinuta in mentalul public prin manevrarea factorului politic tocmai ca populatia sa nu faca corelatia intre stiinta economica si stiinta energiei de care vorbeam mai sus.

Reglarea presiunii economice si depasirea sau indepartarea punctului de colaps trebuie efectuata la un moment dat fie prin crestere economică (utilizarea de noi resurse si materii prime, noi tehnologii, extindere teritoriala, etc.) fie prin reducerea presiunii initiale (prin razboaie controlate si prin calcularea si implementarea unui nivel de saracie acceptat de populatie).

In stiinta controlului populatiei elitele au identificat deasemenea ca in societate vor exista permanent un anumit procent de oameni neproductivi (bolnavi, persoane defavorizate, handicapati, lenesi, hoti, etc.). Cum elitele sunt extrem de eficiente in folosirea oricaror tip de resurse in scopul mentinerii ordinii sociale convenabile lor, au luat masuri ca acesta patura de oameni sa ajunga sa fie dependenti de sistemul politico-economic printr-un program social de "redresare" care nu este în fond decât un sistem de echilibru realizat prin ajutoare, credite si subventii (provenite din imprumuturi interne sau internationale), creeand o industrie falsă, de capital prin care se oferă persoanelor non-productive sau slab-productive hrana si un acoperiş deasupra capului.
De ce este acest lucru necesar? Pentru ca in scurt timp aceste persoane devin dependenţi de acest drog economic si trebuie să apeleze la elită pentru a-şi face rost de o nouă doză (ajutor social, subventie, credit, etc) care le este atât de necesară. Aceasta masa de asistati social sunt folositi mai departe in sustinerea alegerilor si permanentizarea prezentei elitelor la conducerea societatii.
Aceasta este doar una dintre metode de mentinere a elitelor la conducere.

Ce este creditul si de ce este necesar?
Mentinerea unui nivel al indatorarii aflat pemanent in deficit este esential pentru stabilizarea si controlul miscarilor sociale si pentru identificarea cu precizie a punctului de colaps.
Cand se ajunge la acest punct, totul este deja pregatit de catre elite cu mult timp in avans pentru ca sistemul sa se "schimbe". Schimbarea imediată a sistemului trebuie efectuata înainte ca efectul negativ să aibă timp să se producă sau sa fie prea mare. Astfel apar aproape de nicaieri un "alt" tip de politicienii care devin populari (vezi cazul Iliescu) care sunt aleşi pentru o anumită perioadă, pentru ca, mai târziu, poporul să plătească. Plateste imprumutand. Imprumutul (creditul), este garantat cu viitoarea producţie a societatii care este anticipată în funcţie de necesităţile şi scopurile elitei.
Creditul se prezinta sub forma de "moneda" (nu este acelasi lucru cu banii) si are aparenta de a fi capital. In realitate el este capital negativ. Apare ca fiind un "serviciu" cand de fapt el este o datorie, iar cel care il accepta devine indatorat, nu se alege cu nici un serviciu. Totalitatea bunurilor si serviciilor reprezinta capitalul real. Banii sunt la randul lor capital real, moneda nu.
Care este diferenta dintre "bani" si "moneda"? Aceasta este o informatie extrem de importanta si pe care practic oamenii nu o cunosc. Diferenta consta in faptul ca banii isi pastreaza valoarea indiferent de timp in timp ce moneda nu.
Exemple de bani: aur, argint. Exemple de monede: euro, dolari, lei, etc. In mentalul colectiv si deloc neintamplator oamenii asociaza monedele ca fiind bani.

Din acesta cauza si in vederea stabilizarii si controlului mondial, orice stat trebuie sa aiba datorii. Un stat independent financiar nu permite elitei sa identifice punctul de colaps si poate avea consecinte dezastruoase atat pentru ei direct cat si pentru populatie.
Imprumuturile efectuate si care depasesc cu mult limita Produsului Naţional Brut, este un proces economic ce este denumit inflaţie. ACEASTA ESTE UNICA DEFINIŢIE A INFLAŢIEI, SINGURA VALABILĂ, INDIFERENT DE CEEA CE VI SE SPUNE. Procedând astfel, publicul primeşte o cantitate mare de bani, iar guvernul satisface balanţa ce înclină spre lăcomie şi totodată creează o stare falsă de încredere în "stabilitatea economica" puterea guvernului şi, pentru un timp chiar reuşeşte să creeze iluzia de bunăstare.
În cele din urmă, pentru a echilibra balanţa, trebuie să fie declanşat un razboi intre doua sau mai multe parti, război care la randul sau trebuie perfect controlat pentru a nu se ajunge la o distrugere totala. Razboiul reprezintă in realitate un act de distrugere a adevaratului creditor, ducand la resetarea intregului sistem si permitand re-startarea lui.
Cine este adevaratul creditor al acestui sistem? Publicul. El este creditorul de facto al acestui sistem pentru ca toate bunurile si produsele prezente si viitoare sunt de fapt produse de acesta; poporul primind la schimb indatorare.

Necesitatea socurilor economice in controlul evolutiei maselor
Un alt mijloc de identificare a punctului de colaps al societatii este crearea de socuri economice in vederea obtinerii de date concrete privind evolutia dinamicii populatiei.
Obiectivul unor asemenea studii este predictibilitatea schimbării şi controlul tendinţei de auto-distrugere, care va convinge publicul că anumiţi “experţi” ar trebui să preia neapărat urgent controlul sistemului monetar şi al stabilizării sistemului de securitate (acesta este mai important decât cel al justiţiei şi al libertăţii persoanei). În momentul în care cetăţenii nu vor mai putea să-şi controleze afacerile personale şi finanţele, ei vor deveni, bineînţeles, nişte sclavi inconştienţi, care vor reprezenta o sursă ieftină de mână de lucru.
Testul şoc poate fi aplicat nu numai prin intermediul preţurilor, ci şi prin disponibilizarea forţei de muncă (şomaj).
Grevele reprezintă de asemeni teste şoc excelente, mai ales dacă au loc în cadrul unor servicii importante (transporturi, comunicaţii, utilităţi publice, energie, apă, sistem sanitar, etc.). Prin testul de şoc se află cu uşurinţă dacă există o relaţie directă între disponibilitatea financiară şi răspunsul maselor care sunt dependente de aceasta.
In istoria recenta s-au creat teste-soc in Cipru privind reactia populatiei la "falimentul" bancilor, in Franta la greva fermierilor pentru a le determina nivelul de reactie, in Romania pt a testa rezilienta factorului politic si identificarea precisa cand Dragnea ar trebui schimbat, etc. Toate aceste teste au loc programat, calculat, controlat si pe arii mici a.i. sa nu se disturbe situatia sociala in ansamblu.

Amplificatorii sociali si economici
Amplificatorii sociali si economici reprezintă componentele active ale ingineriei economice.
Cea mai cunoscuta formă de amplificator economic este o "tehnologie" numita PUBLICITATE.
Amplificatorii economici au rol de test al raspunsurilor la un anumit nivel al informatiilor. Răspunsul poate fi instantaneu sau amânat; poate fi mai mare sau mai redus. Scopul este însă controlarea fluxului de energie.
Cea mai cunoscuta forma de amplificator social este "reteaua sociala". Cea mai cunoscuta retea sociala este desigur Facebook.
Rolul principal al retelelor sociale este acela de monitorizare a tendintelor sociale generale, a tendintelor de amplificare si propagare a informatiilor pro-sistem, anti-sistem, informatii neutre, gradul general de apartenenta a populatiei la un sistemele de control clasice (partide, religie, secte, culte, corporatii, etc), gradul de implicare sociala, gradul de capacitate organizationala a cetatenilor intre ei, preocuparile generale, etc.
Reteaua sociala impreuna cu comunicatiile (necriptate) internet si telefonice sunt actualmente cel mai util element in identificarea cu precizie a punctului de colaps social.
Analizand computerizat imensele date sociale furnizate de aceste sisteme, elitele cunosc acum cu precizie tendintele care se vor manifesta in cca 10 ani si vor creea si actiona in consecinta, pregatind din timp "noul" partid politic, "noul' sistem financiar, "noua" religie, etc.

Structura politică a unei naţiuni are ca scop Dependenţa.
Motivul principal pentru care cetăţenii unei ţări creează o structură politică este dorinţa inconştientă de a perpetua starea de dependenţă a copilăriei. Mai simplu spus, vor un fel de dumnezeu uman care să le elimine riscurile din viaţă, să-i mângâie pe cap, să-i sărute pe frunte,
să le aline durerile, să le pună un pui pe masă la fiecare cină, să-i îmbrace, să-i învelească în fiecare noapte şi să le spună că totul va fi bine când se trezesc dimineaţa.
Pretenţiile publicului sunt incredibile, prin urmare dumnezeul uman, adica, politicianul, întâmpină aceste pretenţii incredibile cu altele, el promite cu uşurinţă câte-n lună şi-n stele şi apoi oferă doar ceea ce poate, adica nimic. Prin urmare cine este cel mai mare mincinos? Publicul sau Politicianul?
Acest comportament infantil şi prostesc al publicului este, de fapt, o capitulare, motivată de lene, de teamă şi de superficialitate. Este baza stării de înavuţire, care este folosită ca armă strategică ce este îndreptată împotriva unui public dezgustat.

Majoritatea oamenilor au spontan tendinţa de a subjuga şi/sau omorî alte fiinţe umane care le tulbură viaţa de zi cu zi, dar nu doresc să aibă de-a face cu deznodămintele morale şi religioase, care reprezintă efectele logice ale unor asemenea acţiuni (ex.: "sa ii ucidem pe toti migrantii"). Prin urmare, ei preferă să lase treburile murdare pe seama altora (inclusiv a propriilor copii), pentru a nu se murdări ei înşişi de sânge pe mâini. Ei se revoltă foarte tare împotriva felului în care umanitatea tratează animalele de exemplu, pentru ca imediat după aceea să se aşeze la masă şi să savureze o friptura in sange.
Mai ipocrit şi paradoxal este faptul că pretutindeni pe glob publicul plăteşte taxe, finanţand politicienii, pentru ca apoi tot el să se plângă de corupţia din cadrul sistemului guvernamental.

Toate acestea izvorasc din modul cum omul priveste responsabilitatea.
Majoritatea oamenilor doreşte o cât mai mare libertate (de explorare, de expresie, etc.) experimentand in acelasi timp frica de esec.
Frica de esec este manifestată prin iresponsabilitate şi, în special, prin delegarea responsabilităţilor personale către alţii, aceasta mai ales dacă succesul nu este sigur, sau dacă întâmpină unele greutăţi legale pe care persoana nu este pregătită să le accepte. Populatia vrea să capete autoritate dar nu acceptă responsabilităţile. De aceea populatia angajează politicieni care sunt mandataţi să aibă de-a face cu realitatea în locul lor.
La schimb politicienii elitelor le servesc iluzia rezolvarii problemelor.

Concluzie
Informatiile expuse mai sus nu reprezinta decat o schita generala a lucrurilor care se petrec in lume neintrand in analizele societatilor secrete care au un rol extrem de important si foarte diferit de ceea ce se propaga pe internet.
Cert este ca umanitatea este acum captiva intr-un sistem extrem de inteligent de manipulare si control cu scopul (declarat de elite) de a impiedica auto-distrugerea si extinctia umanitatii.
Precum este cazul oricărui sistem social, stabilitatea este obţinută numai prin înţelegerea naturii si conditiei umane (principiul acţiune-reacţiune). In conceptia elitelor, dacă tentativa este ratată, consecinţele pentru rasa umana vor fi dezastruoase.
Ei cred cu sinceritate ca sunt de partea binelui urmarind cu extrema acuitate, inteligenta si forta scopul de propasire a umanitatii in secolele urmatoare si ca singura modalitate prin care se poate face asta, modalitate dedusa in urma experientei lor de sute/mii de ani de existenta este prin controlul total economic, social, politic si cultural al umanitatii.
Poate au dreptate, sau poate ca, la randul sau, umanitatea va veni cu o alta propunere.

Comments